Iertarea de păcate
Iertarea de păcate se face numai seara
cînd porţile cetăţii primesc în coapse chei
atunci cînd trubadurul, ca melcul, cu ghitara
coboară lin pe frunza bărboşilor orfei
Atunci cînd printre sînii fetiţelor de şcoală
omizi în crisalidă lovesc cu insomnii
şi-auzi cum dintr-odată se sinucide-o yală
şi vezi cum colţi de tigru sticlesc pe sonerii
Şi-n mînecile nopţii stau vipere-argintate
cu ţeava limbii pusă docil pe parapet
atunci, mon cher, se face iertarea de păcate
rotind pe cerul gurii un psalm, cît mai discret.
(1984)